• ArtCrowd

Cum să faci o carte cubistă-Analiză vizuală și atelier practic

Updated: Feb 10

pentru clasele primare


Madona electrică”, de Max Hermann Maxy, 1926, Muzeul Național de Artă al

României, MNaR, București


Vom descrie în cele ce urmează cum se poate ține un atelier în mediul online sau la școală pornind de la o pictură din patrimoniul Muzeului Național de Artă al României ca și când am fi la muzeu.

În primul rând ne salutăm reciproc, zâmbim și ne bucurăm că vom începe o activitate distractivă. Descoperim cine a mai fost la un muzeu, la un muzeu de artă și apoi la Muzeul Național de Artă al României. Împărtășim elevilor puțin din istoria muzeului, cum ar fi faptul că a fost reședința familiei regale a României, și anume Palatul Regal până în 1947.

Descriem ce vom face împreună în următoarea oră și jumătate și anume vom face o analiză vizuală a unei lucrări urmată apoi de un atelier practic pe tema lucrării.


Nume importante ale artei românești moderne ne privesc pe pagina muzeului invitându-ne să le descoperim poveștile. Dintre acestea un nume important este cel al lui Max Hermann Maxy, pictor cubist, scenograf, profesor și director al Muzeului Național de Artă al României la începutul regimului comunist.


I Analiza vizuală

În spiritul analizelor vizuale pe care le-am mai descris aici, împărțim analiza vizuală de grup în mai multe etape:


1. La început folosiți întrebări foarte precise, cu răspunsuri de tip da/nu, roșu/verde etc., numite convergente, pentru a atrage atenția elevilor asupra operei de artă. Insistați asupra unei descrieri de bază, nu a unei interpretări, pentru început. Lucrarea pe care o avem în față este Madona electrică, și primul lucru pe care îl facem împreună este să privim imaginea fără să ne uităm la etichetă, la titlu sau autor.


- ”Este o doamnă! ”O doamnă cu gât de girafă!”, Foarte bine, și ce mai observăm? ”Are fața din bucăți!” ”Stă în aer!” Are o perdea în spate! Are ochii ca de sticlă!” Perfect, și ce forme are pe față? Are gura ca un cer și ochii semicerc , are triunghiuri pe gât etc.” Excelent, avem forme geometrice, care chiar dacă nu sunt perfecte, ne duc cu gândul la o lume construită din forme geometrice, nu realiste.

Apoi puteți trece la câteva întrebări și observații legat de felul în care este construit tabloul. Într-o lucrare bidimensională figurativă avem mereu mai multe planuri, respectiv iluzia acestor planuri: prim, secund și/sau fundal. De asemenea avem anumite contraste între culori, forme, direcții ale privirii etc.


- ”Ce avem în prim-plan, în plan secund și ce avem în fundal?” ”În prim plan este doamna cu gâtul ciudat și în plan secund sau fundal este ca o scenă, cu scaune.”

- ”Deci unde suntem unde apare o scenă și un personaj pe scenă? ”suntem la teatru sau la film...” Foarte bine.


2. Conectați experiențele personale și cunoștințele anterioare la lucrările de artă.

”-A fost cineva vreodată la teatru? Cum apare lumina acolo? De unde vine aceasta?Știe cineva de ce se numește Madona electrică? Unde vedem electricitatea în natură? Cum este lumina electrică? Poate o persoană să fie electrică?” Puteți completa acum și informațiile externe pe care le aveți asupra unei lucrări. În acest caz știm din descrierea muzeului, că Madona electrică reprezintă o actriță foarte populară în epocă, și anume pe Florentina Ciricleanu, prietenă a artistului.


3. Treceți acum la întrebările deschise sau divergente. Creați o înțelegere narativă sau tematică a operei de artă, permiteți elevilor să devină creativi și să își imagineze alte detalii:

- ”Putem spune oare împreună o poveste a acestei actrițe care electriza publicul? Ce alt nume îi putem da și cu ce oare este ea îmbrăcată?


4. Puteți să exprimați în acestă fază a analizei vizuale și reacții personale la opera de artă: de ex: - ”Andreea a spus că această pictură o face să se gândească la un film captivant, Orice observație personală este un bun prilej pentru a crea un dialog și a pune întrebări care duc la reflecție: -De ce spui asta? Cum te-ai gândit la un film? Este un film anume?”


5.Conectați informațiile și ideile din istoria artei la interpretarea elevilor a operei de artă. (în loc să enunțați pur și simplu când a fost făcută opera, de cine și cărui stil/curent îi aparține) De ex:

- ”De ce credeți că ar alege un artist/o artistă să facă un portret din astfel de forme?

-”Ca să nu se plictisească, ca sa fie mai ciudat, ca să nu recunoști imediat ce este, ca să fie glumă”.

- ”Bravo, toate aceste variante sunt posibile, nu știm niciodată exact de ce a ales un artist anumită cale sau modalitate de reprezentare și interpretare a lumii. Ce știm despre această pictură este că este pictată în stilul cubist, un stil inventat de George Braque și Pablo Picasso la Paris acum aproximativ 100 de ani, prin care artiștii se foloseau de forme geometrice și de mai multe unghiuri ale unei persoane pentru a o portretiza. Maxy, autorul ”Madonei electrice” a fost și el inspirat de acest curent artistic și a pictat mai multe tablouri în acest fel.


II Partea practică.

Aceasta este aceea în care integrăm ce am aflat și discutat împreună în creații individuale pornind de idei și tehnici ale artistului sau artistei. Să vedem acum ce putem noi crea inspirați fiind de acestă pictură. Tema de lucru este o carte cubistă:


Materiale necesare acestui atelier


1. Fiecare își confecționează o cărticică din 2 foi A4 și le îndoaie în jumătate, apoi le pune una în cealaltă și le capsează de 2 ori la mijloc. (imagine) Avem astfel o copertă unde vom așeza titlul și autorul/autoarea cărții la sfârșit și avem 3 pagini unde putem desena astfel încât să ne bucurăm și de o surpriză (cubistă). Stabilim dacă lucrăm pe verticală (pe lung) sau pe orizontală (pe lat). Lucrăm la început doar cu creion de desen, apoi luam alte culori pentru colorat.



2. Numerotăm paginile 1, 2, 3 astfel încât acestea să corespundă coperții. Apoi desenăm pe pagina 1 un portret din imaginație care să conțină numai forme rotunde, de tip cerc sau oval. Desenăm pe toată suprafața paginii, cât mai mare. Putem da și un nume portretului care va fi scris de tipar, foarte larg (lătăreț :)) pe marginea exterioară (din afară) a paginii. Și pe paginile următoare vom scrie pe aceași parte.



3. Desenăm pe pagina 2 un portret din imaginație care să conțină numai forme unghiulare, de tip triunghi. Desenăm pe toată suprafața paginii, cât mai mare.




4. Desenăm pe pagina 3 un portret din imaginație care să conțină numai forme unghiulare, de tip pătrat sau dreptunghi. Desenăm pe toată suprafața paginii, cât mai mare.


5. Acum putem da și un titlu pe copertă, și ne putem scrie numele ca autorii de netăgăduit al acestei cărți. Putem acum de asemenea colora portretele, și le putem spre exemplu face pe fiecare într-o anumită culoare.

6. Dacă vrem să numim cartea cubistă vă recomdăm să faceți și ultimul pas, mai îndrăzneț și anume să decupați cartea prin 2 tăieturi pe toate cele 3 pagini (lăsând coperta cum este) la distanțe egale. Dacă ați lucrat pe mare veți vedea că toți ochii și toate nasurile sunt cam în aceeași zonă și în loc să aveți 3 portrete, aveți acum 9, unele dintre ele fiind într-adevăr cubiste.



Vă invităm să ne trimiteți imagini cu creațiile voastre și sperăm că v-ați distrat în mod cubist și că veți încerca și următoarele noastre exerciții.


MENȚIUNE. Acest atelier este un atelier conceput și implementat de către ArtCrowd în perioada 2017-2020. Această postare se bazează pe experiența noastră de 3 ani de susținere a acestui atelier cu peste 300 de elevi, cu titlul ”Madona electrică- Cartea cubistă la Max Hermann Maxy”, în cadrul programului de educație muzeală pentru școli al Muzeului Național de Artă al României, cu care ArtCrowd este partener din 2016.


Resurse


http://mnar.arts.ro/descopera/galerii-permanente/74-galeria-de-arta-romaneasca-moderna/lucrari-in-galeria-de-arta-romaneasca-moderna/85-madona-electrica-1926).

https://ro.wikipedia.org/wiki/Cubism

https://www.artcrowd.eu/post/ce-este-o-analiz%C4%83-vizual%C4%83-a-unei-lucr%C4%83ri-de-art%C4%83-%C8%99i-cum-o-pot-folosi-%C3%AEn-clas%C4%83




©2021 by artcrowd.eu