Cum să folosesc vizita la Muzeu cât mai productiv la clasa? Lucrul cu obiecte si imagini

”Spionul” de Nicolae Grigorescu, sfârșitul sec. 19, Muzeul Național de Artă al României

pentru clase gimnaziale și licee

Deoarece există câte un muzeu aproape pentru orice domeniu studiat în școală, și orice materie este inclusă în tematica marilor muzee, elevii și profesorii pot folosi exponatele ca resurse prețioase la orele școlare. Spre exemplu orele de istorie pot fi îmbunătăție printr-o vizită la la Muzeul Național de Artă care prezintă opere de artă cu tematici istorice, cum ar fi ”Spionul” de Nicolae Grigorescu, ce documentează un moment din Războiul de Independență (1877-78), sau la Muzeul Național de Istorie din București, pentru tablouri ca ”Atacul de la Smârdan” dar și dar și în muzee din alte localități, probabil mai aproape de locația Școlii Dumneavoastră. Am redactat la sfârșitul articolului o listă cu muzee importante din țară.

”Atacul de la Smârdan”, 1885, Muzeul Național de Istorie din București

Nu este necesar să faceți o vizită la muzeu la fiecare nouă lecție sau temă studiată. Acest lucru ar putea fi costisitor și greu de rezolvat din punct de vedere logistic, dar ce puteți face pentru a valorifica patrimoniul local al muzeelor este să mergeți într-o vizită de lucru, și/sau o vizită ghidată cu elevii, la care să faceți împreună cu aceștia fotografii a unor obiecte/tablouri/expoziții care vi se par cele mai interesante și utile în același timp pentru temele conexe programei școlare. (Pentru vizitele ghidate ale MnaR faceți click aici, pentru programele ArtCrowd la Muzeul Municipiului București descărcați oferta aici.)

Apoi, întorși în clasă puteți folosi pe rând câte un obiect sau câte o imagine fotografiată, și pornind de la acesta să discutați o temă importantă. Un exemplu foarte bun din experiența noastră de educatori muzeali și pedagogi de artă de peste 8 ani, ar fi utilizarea unor obiecte și imagini emblematice pe care să le analizați, studiați și apoi de la care să extrapolați subiectul de interes la materia respectivă.

Din nou, spre exemplu dacă tema la clasă este perioada comunistă, se poate porni, pentru a începe o discuție de la expoziții temporare precum ”Revoluția din 1989- Locuri ale memoriei în București”, Muzeul Municipiului București, Palatul Suțu, până în 29 februarie 2020. Deși este o temă sensibilă încă pentru mulți dintre noi și tendința este fie de a demoniza, fie de a glorifica această perioadă de istorie recentă, elevii au dreptul să ajungă la concluzii pe cont propriu, în timp, și fiind stimulați în primul rând să afle cât mai multe informații și perspective.

Imaginea de mai jos este un bun starter de discuție. Vă va da subiecte de discuție despre viața cotidiană în comunism, despre economie, mass-media, cultul personalității și Revoluția din 1989, printre alte subiecte importante.

Imagine din expoziția temporară ”Revoluția din 1989- Locuri ale memoriei în București”, Muzeul Municipiului București, Palatul Suțu, până în 29 februarie 2020, credit foto, ArtCrowd

1. Analizați ceea ce vedeți împreună cu grupul. ”Ce observăm? Ce sunt aceste obiecte? Este clar pentru toată lumea?” ”Aha deci observăm o sticlă cu lapte. Cum este aceasta? Din ce material este făcută? Prin ce diferă față de modul în care cumpărăm laptele astăzi? Ce înseamnă reciclarea și cum se realizează astăzi față de în timpul regimului comunist?” ”A cui este imaginea din carte? Ne este familiară? De ce ne este atât de familiară sau de ce ne-a fost atât de familiară? Care a fost perioada în care această imagine era pretutindeni practic și cunoscută tuturor românilor? ” De ce era atât de prezentă oare?” ”Ce fel de bancnote observăm? Dar monezi? Ce valoare aveau atunci față de acum? S-au schimbat imaginile celor care apar pe bancnote? Știe cineva ce înseamnă inflație? Are cineva bancnote de un milion de lei?”

2. Conectați experiențele personale și cunoștințele anterioare la obiectele discutate. Ce vă amintiți din familie legat de această perioadă istorică.? Povestiți o anecdotă aflată de la părinți/bunici legată de unul din obiectele vizionate.

3. Permiteți elevilor să exprime reacții personale la ceea ce văd și la ceea ce știu deja legat de temă din familie sau alte surse. Aici veți fi probabil asaltați cu informațiile elevilor din familie, fiind vorba despre o perioadă istorică recentă și încă nerezolvată în conștiința colectivă. Acceptați orice comentariu, făcând precizarea ca ceilalți elevi să nu reacționeze, ci doar să asculte. Mai târziu în oră va fi momentul pentru o discuție mai liberă.

4. Folosiți parafrazarea. Conectați și consolidați temele pertinente sau construiți o conversație în jurul comentariilor și întrebărilor anterioare. ”După cum am aflat din această imagine existau alte ediții de bani, alte coduri vizuale pentru a marca puterea și ideologia dominantă. Ce informații am obținut până acum de la analizarea împreună a acestor exponate? Am aflat termeni noi și moduri necunoscute de organizare? Putem găsi și puncte pozitive ale perioadei discutate?” Încercați să prezentați cât mai obiectiv obiectele și temele discutate, evitând să enunțați opiniile și chiar emoțiile personale vis-a-vis de temă pentru a permite elevilor să-și construiască singuri o imagine, și chiar mai important, pentru a le stimula curiozitatea și dorința de a cerceta mai departe.

5. Dați o temă pentru acasă care să fixeze informațiile aflate într-un mod creativ, cum ar fi: ”Căutați acasă obiecte din vremea comunistă, faceți fotografii, atașați o etichetă cu informațiile pe care le aveți despre acesta și prezentați-le la următoarea întâlnire colegilor.” Din arhivele personale se poate alcătui un fel de puzzle vizual al unei epoci, care poate duce mai departe la discuții interesante în care fiecare să se simtă implicat/ă și participant/ă activ/ă.

6. Porniți o discuție de tip Debate despre moștenirea perioadei istorice, aici cea comunistă, cu punerea față în față a părților negative și a părților pozitive.

Multe tematici și subiecte istorice sunt încă resimțibile astăzi, cum este în special cazul cu perioada comunistă, și elevii au de obicei opinii formate și judecăți de valoare, preluate de la colegi, prieteni, familie și massmedia.

Pentru a garanta o conversație non-conflictuală asigurați-vă că le prezentați înainte de a le cere opinii personale unele reguli de bază, cum ar fi pregătirea Debate-ului în prelabil prin lectură și informare, ascultarea informațiilor date de colegi cu calm, prezentarea unor argumente logice solide cu surse verificabile etc. În aceste condiții este sigur că le veți stimula într-adevăr capacitatea de a gândi critic și de a se raporta la istorie pe mai multe planuri.

Vă urăm succes și nu uitați să ne scrieți dacă v-au fost utile sfaturile de mai sus. :)

Pentru sfaturi similare despre analize vizuale vizionați și aici

Alte muzee din țară de vizitat:

Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța

https://www.minac.ro/

Muzeul de Istorie și Arheologie Tulcea https://www.icemtl.ro/muzeul-de-istorie-si-arheologie/

Muzeul Olteniei din Craiova https://muzeulolteniei.ro/

Muzeul de Artă din Craiova https://www.muzeuldeartacraiova.ro/

Muzeul Secuiesc din Miercurea Ciuc https://www.csikimuzeum.ro/

Muzeul de Istorie Brașov https://www.brasovhistory.ro/

Muzeul de Istorie al Moldovei, Iași https://palatulculturii.ro/muzeul-de-istorie-a-moldovei Complexul Muzeal Național Moldova, Iași https://palatulculturii.ro/

Muzeul de Artă Iași https://palatulculturii.ro/muzeul-de-arta Muzeul Național al Banatului https://mnab.ro/

Muzeul Național de Istorie al Transilvaniei, Cluj https://www.mnit.ro/

Muzeul Județean de Istorie și Arheologie, Baia Mare https://www.maramuresmuzeu.ro/

Exerciții distractive de desen la Lecția de Engleză, pentru clasele primare: Corpul uman

La orice lecție de început de limbă engleză se discută bineînțeles termeni de bază ai limbii, în cazul acesta, spre exemplu, cei cu privire la corpul uman. Dar cum să transformăm acest banal exercițiu de început de drum într-o activitate într-adevăr participativă și din care elevii/elevele să rețină totul aproape pe loc?

Fiecare elev/ă sau echipă de câte 2 trebuie să deseneze o parte din corpul uman astfel încât părțile să se potrivească. Împreună stabiliți niște dimensiuni potrivite pentru fiecare parte a corpului și în funcție de materialele disponibile și spațiul din clasă. Se poate lucra de la dimensiunea totală A3 la dimensiunea A0, respectiv la 1 metru înalțime a personajului uman.

Se începe prin a se vota dacă personajul va fi băiat sau fată, ce nume va avea, ce naționalitate, cu ce va fi îmbrăcat/ă etc. După stabilirea de comun acord a acestor semnalmente fiecare echipă trage la sorți (sau profesorul decide) ce parte a corpului va desena, la ce dimensiune și ce cromatică.

La sfârșit părțile se pun împreună la tablă sau pe un perete disponibil cu ajutorul unui adeziv de hârtie sau, și mai bine, a unei sfori care să-i permită personajului să-și miște membrele. În acest caz vor fi necesare niște pioneze pentru zona între părți. Vă garantăm că personajul va arăta fantastic și toate micile nepotriviri îi vor da savoare și caracter. Se poate de asemenea lucra cu colaj, lipirea unor imagini din reviste în loc de culoare Apoi urmează exercițiul de repetare a cuvintelor de învățat: ”head, mouth, nose, hair, arm, leg” etc.

Materiale necesare: hârtie A3 sau hârtie tip Ikea la sul, creioane colorate sau culori acrilic/tempera/guașă, foarfece, (pioneze, sfoară) bandă adezivă de hârtie sau lipici tip aracet, foi din reviste. Se pot folosi și materiale reciclate precum cutii de ambalaj, hârtii scrise, plicuri etc.

Deși exercițiul poate lua mai mult timp și pregătire decât o simplă repetare a cuvintelor vă garantăm din experiența noastră de mai bine de 7 ani de predare a limbilor străine prin artă că va fi mai util prin experiența memorabilă creată. Copiii vor asocia imaginea personajului cu cuvintele noi și le vor reține pe termen lung. Mai mult, vor veni cu idei pentru alte exerciții de limbă engleză în care să se simtă total implicați.

Copiii vă vor fi recunoscători și veți observa că își vor îmbunătăți perfomanțele academice în general. Și nu, profesoara sau învătătoarea nu trebuie să fie talentată la desen, trebuie ”doar” să fie deschisă și să aibă încredere în capacitățile elevilor săi. Sperăm că acest mic exemplu vă este util și că veți începe să utilizați desenul la învățarea limbii engleză și nu numai. Nu uitați să ne spuneți cum a mers și să ne informați despre sugestiile și întrebările Dumneavoastră în urma testării. Despre valoarea artei în învățarea limbilor străine citiți și aici și aici

În imagine, desen de Ioana, elevă în clasa a 5-a, tema "Portret colaj"

Ce este o analiză vizuală a unei lucrări de artă și cum o pot folosi la clasă?

”Noapte înstelată”, Vincent Van Gogh, 1889, ulei pe pânză, MOMA, New York, SUA

Pentru clase primare și gimnaziale

În cele ce urmează vă vom da câteva exemple de analiză a unei imagini, respectiv a unei lucrări de artă cu elevii la clasă. Este vorba despre strategii pentru integrarea artelor în cadrul discuțiilor la clasă la materii diferite, cum ar fi limbi străine, istorie, geografie, științele naturii.

Când discută o lucrare de artă cu elevi, educatorii muzeali de la Muzeul de Artă Modernă/MOMA folosesc unele din sau toate următoarele tehnici de interogare și discuție. Noi vom aplica metodele lor la lucrarea de mai sus a faimosului Vincent Van Gogh, Noapte înstelată din 1889:

1. La început folosiți întrebări foarte precise, cu răspunsuri de tip da/nu, roșu/verde etc., numite convergente, pentru a atrage atenția elevilor asupra operei de artă. Insistați asupra unei descrieri de bază, nu a unei interpretări, pentru început. „Ce vedem aici?” Sau „Ce se întâmplă aici?” Aha, deci este vorba despre un peisaj, Și în ce parte a zilei suntem? Noaptea și vedem stelele, și cum sunt acestea, vizibile sau discrete? Cum este natura și cum este reprezentat orașul? Ce avem în prim-plan, în plan secund și ce avem în fundal?”

2. Conectați experiențele personale și cunoștințele anterioare la lucrările de artă. ”A mai văzut cineva vreodată un cer înstelat asemănător? De ce sunt oare stelele așa de mari? Ați fost vreodată la un observator astronomic? Seamănă ce vedeți cu un fenomen natural temporar?”

3. Treceți acum la întrebările deschise sau divergente. Creați o înțelegere narativă sau tematică a operei de artă: „Ne amintește acest lucru de orice povești din copilăria noastră? Care? Ne amintește acest cer de o seară anume sau de o experiență anume? Cum am putea descrie tehnica folosită? Cum se crează iluzia unui spațiu real? Avem de-a face cu o descriere de peisaj realistă?"

4. Permiteți elevilor să exprime reacții personale la opera de artă: „Mihai a spus că această pictură îl face să se gândească la vacanțele la bunici. Mai are cineva un sentiment similar? ” „Se pare că grupului i-a plăcut ultima lucrare de artă despre care am discutat mult mai mult decât aceasta. De ce este asta? Ce emoții vă stârnește pictura? Este veselă, tristă, gânditoare? La ce vă duce cu gândul?”

5. Conectați informațiile și ideile din istoria artei cu privire la intenția artistică la interpretarea elevilor a operei de artă. „Acesta este un peisaj. Ce încearcă să ne arate artistul despre el însuși? Cum o arată? ”„Această lucrare se numește Noapte instelată iar acest artist este cunoscut pentru arta sa expresionistă. A mai auzit cineva acest termen înainte sau a știut ce înseamnă acest cuvânt? „De ce ar folosi un artist toate aceste culori într-un tablou? Ce sentimente sau emoții ar putea încerca să le exprime publicului?"

6. Folosiți parafrazarea. Conectați și consolidați temele pertinente sau construiți o conversație în jurul comentariilor și întrebărilor anterioare. Aici puteți introduce subiectul real al orei, respectiv noua materie de învățat: ”Am fost cu toții de acord că este vorba despre o viziune exacerbata sau expresionistă asupra unui cer înstelat.” ”Putem spune ca artistul avea o stare specială când a pictat acest tablou?” sau ”Putem să comparăm această pictură cu o poezie de la ora de română în care poetul/poeta descrie o stare sufletească extremă, spre exemplu la Bacovia în poezia ”Copacii albi, copacii negri”?”

Opera aceasta de artă poate fi discutată la ora de educație plastică despre cromatică și folosirea expresivă a acesteia, sau la ora de științe ale naturii despre planete, stele și vizibilitatea de pe pământ, sau tot la ora de română despre poezie și artă elegiacă și motivul artistului neînțeles (Eminescu?:)), sau la ora de geografie despre tipurile de relief întâlnite în zonele temperate și exemplele pot continua.

Imaginile se pot folosi practic la orice materie, conectând experiențele elevilor la conținuturile dorite.

IMPORTANT! Observațiile de început ale elevilor cu privire la ceea ce văd pot fi corecte sau eronate, spre exemplu pot fi neatenți sau prea departe de o lucrare și pot considera un copac ca fiind un om sau invers. Aceste întrebări de început se numesc convergente și răspunsurile vor fi limitate, vor fi cum spuneam corecte sau greșite/da sau nu. Pe de altă parte când se trece la partea de interpretare, întrebările vor fi deschise sau divergente (cum vi se pare? Ce vă inspiră? De ce oare a ales acest verde? Etc) iar răspunsurile vor fi toate corecte și se vor construi interpretări de grup pe baza răspunsurilor individuale, complementare.

Deoarece nimeni nu are răspunsul final asupra mesajului sau efectului unei opere de artă, aceasta este frumusețea și valoarea artei. Elevii (ca și toți adulții) pot învăța prin analizarea și compararea activă a operelor de artă, precum și a oricăror imagini de interes că perspectivele sunt diverse, neașteptate și se construiesc social de către grupuri. Sensurile se nasc în spațiile dintre noi și arta ne poate da adevărate comori de navigare a vieții prin multitudinea de sensuri, interpretări și posibile soluții.

Vă invităm să preluați aceste metode și să navigați împreună cu elevii în profunzimile temelor pe care le studiați împreună. Nu uitați să ne dați de știre despre cum a mers, imagini sunt de asemenea binevenite. :)

Alte idei și metode pentru integrarea artei la clasă găsiți și aici

Schița artistului pentru ”Noapte înstelată”

Resurse: www.moma.org